Acum, vreo 35 de ani, am scris o povestire SF, intitulată „Să n-o săruți pe Isabel”. A luat și un premiu, premiul întâi la concursul Helion și tot în revista Helion a fost și publicată. Pe scurt, în povestire era vorba despre o inteligență artificială programată să scrie romane care urmau apoi să fie vândute unor scriitori în criză de inspirație.
Isabel era un android conceput să depisteze astfel de falsuri. Sincer să fiu, îmi imaginam că o asemenea soft va fi inventat abia peste vreo sută de ani! Astă seară, i-am cerut programului chat.openai să mă ajute să scriu un roman SF. A fost de acord, dar a spus că textul va mai trebui să fie revizuit și de mine.
Acum, vreo 35 de ani, am scris o povestire SF, intitulată „Să n-o săruți pe Isabel”. A luat și un premiu, premiul întâi la concursul Helion și tot în revista Helion a fost și publicată. Pe scurt, în povestire era vorba despre o inteligență artificială programată să scrie romane care urmau apoi să fie vândute unor scriitori în criză de inspirație.
Isabel era un android conceput să depisteze astfel de falsuri. Sincer să fiu, îmi imaginam că o asemenea soft va fi inventat abia peste vreo sută de ani! Astă seară, i-am cerut programului chat.openai să mă ajute să scriu un roman SF. A fost de acord, dar a spus că textul va mai trebui să fie revizuit și de mine.
/utopiqa.ro/
Marian Truță / Doina Roman
Sumar # 14
Ecouri din tenebre – Semnal editorial
Vasilide & Pisilide
Din decembrie, per excellentiam: Radu Voinescu
Unchiul nostru din America
O punte...
media advertising
